miercuri, decembrie 30, 2015

De sub semnul crucii se aude o voce [poate blasfemitoare]...

De sub semnul crucii se aude o voce [poate blasfemitoare], dar cred că Dumnezeu nu dă un bănuț de cupru pe biserică. Iertat să îmi fie, dar Împărăția Lui este în ceruri, El însăși aici pe pământ de multe ori nu avea nimis de mâncare pentru drum. El spune lăsați tot și urmați-Mi Mie, mu a pus nici o dată, sub nici o formă accentul, dar ce zic eu accentul, nu a adus măcar vorba de averi de materie sau CHIAR DESPRE CORP, exceptând momentul în care urma să te asigure că nu le vei mai avea mult timp, dimpotrivă le vei poseda din ce în ce mai puțin. Deci da Dumnezeu nu dă un bănuț pe biserica materială, pocale de aur, cetăți întregi, posesiuni. Noi punem preț pe ele și da ar trebuii să le folosim să ne bucurăm social de aceste averi, sunt bogăția noastră ca neam, sunt urma istoriei noaste. Iar instituția... cine mai știe a fost atât de modoficată, ajustată în cât mai știm cu siguranță doar de o taină valabilă cu siguranță: Sfânta Cuminecătură, Împărtășania. Restu: invenții umane. Ale sfinților, da și ei au fost supuși greșenii (doar El este fără de greșală), au fost oameni și se mai spune ceva: oamenii mari trec prin încercări mari...
Iertați... a fost o scăpare.